Motive de divort

In practica au fost calificate ca motive de divort urmatoarele imprejurari:

  • parasirea nejustificata a domiciliului conjugal imputata paratului,
  • adulterul,
  • violenta,
  • incompatibilitatea fiziologica,
  • boala incurabila a unuia dintre soti ascunsa celuilalt sot la incheierea casatoriei,
  • lipsa nejustificata a consimtamantului la raportul sexual,
  • atitudinea necorespunzatoare a unuia din soti manifestata prin violenta fizica sau alta natura,
  • boala incurabila grava de care sufera unul dintre soti, necunoscuta celuilalt sot la incheierea casatoriei, facand imposibila coabitarea acestora,
  • pedeapsa privativa de libertate a unuia dintre soti,
  • destramarea vietii de familie dovedit de manifestari imorale,
  • separatia in fapt imputabila paratului.

Divortul se pronunta prin hotarare judecatoreasca, din culpa sotului parat sau din vina ambilor soti, iar in cazul divortului prin acord precum si in situatiile in care divortul este cerut pentru motiv de boala survenita inainte sau in timpul casatoriei (alienatie mintala ori debilitate mintala cronica sau pentru o alta maladie grava si incurabila), instanta urmeaza sa constate desfacerea casatoriei fara a mai pronunta divortul din vina sotului parat. Actiunea se poate stinge in orice faza prin impacarea sotilor. Pe durata procesului, instanta poate lua masuri vremelnice care se pot referi la raporturile personale sau patrimoniale dintre soti.

Data la care se considera desfacuta casatoria este data cand hotararea prin care s-a pronuntat divortul a ramas irevocabila.

Nu constituie motiv temeinic de divort faptul ca neintelegerile dintre soti n-au fost provocate de comportarea lor, ci din cauza traiului in comun cu alti membri din familie. Divortul se va pronunta numai in cazuri justificate, deoarece temeinicia motivelor de divort implica o anumita gravitate si durata a neintelegerilor dintre soti, in care sens, instanta de judecata este indreptatita si datoare sa depuna straduintele si diligentele necesare pentru cunoasterea adevaratelor motive de divort.

Sotul vinovat de desfacerea casatoriei este indreptatit sa primeasca intretinerea din partea celuilalt sot, dupa divort, numai in decurs de 1 an de la acest moment. Daca sotul vinovat s-a recasatorit in decursul acestui an, dreptul la intretinere inceteaza, iar daca divortul s-a pronuntat din vina ambilor soti, fiecare din ei are dreptul sa ceara pensie de intretinere pe durata nedeterminata. Dreptul la intretinere a sotului care nu este vinovat de divort nu este limitat de timp.

Pronuntarea divortului din vina ambilor soti se face numai daca culpa concurenta a sotului reclamant este grava si bine stabilita si ar fi putut duce ea singura la desfacerea casatoriei.