Cererea de divort. Cerere accesorii. Cererea reconventionala

Pe langa mentiunile pe care trebuie sa le cuprinda orice cerere de chemare in judecata, cererea de divort trebuie sa cuprinda numele copiilor minori nascuti din casatorie sau a acelora care au aceeasi situatie legala. Daca nu exista asemenea copii, se va face o mentiune in acest sens, ( art. 612 alin. 1 C. proc. Civ. ).

La cererea de divort se vor anexa copii legalizate de pe certificatul de casatorie si de pe certificatul de nastere al copiilor minori.

In actiunea de desfacere a casatoriei pot fi cuprinse si alte cereri, unele cu caracter accesoriu si care sunt privitoare la numele pe care sotii il vor purta dupa divort, la pensia de intretinere platita de un sot celuilalt si la atribuirea locuintei (a beneficiului contractului de inchiriere sau a folosintei provizorii pana la partaj).

Prin cererea de divort, sotul respectiv mai poate solicita sa i se incredinteze copii minori si sa se fixeze contributia celuilalt sot pentru intretinerea acestora ( art. 42 C. fam. ), sa poarte si dupa divort numele pe care l-a purtat in timpul casatoriei ( art. 40 C. fam. ), sa se imparta bunurile comune ( art. 36 C. fam. ), sa se decida asupra beneficiului contractului de inchiriere.

Cererile accesorii in cazul divortului intemeiat pe acordul sotilor sunt de competenta instantei investita cu solutionarea cererii principale. Daca rezolvarea cererilor accesorii ar duce la intarzierea solutionarii cererii principale, instanta poate dispune disjungerea lor. Intelegerea sotilor poate fi si cu privire la modalitatile in care au convenit sa fie solitionate cererile accesorii divortului.Aceste cereri privesc: numele sotilor dupa divort, pensia de intretinere si atribuirea locuintei.
La primirea cererii de divort, presedintele instantei va da reclamantului sfaturi de impacare. Se va proceda in acest fel si in cazul in care cererea de divort se intemeiaza pe acordul sotilor.
Pentru termenul de judecata, in prima instanta, a procesului de divort se cere prezenta obligatorie a reclamantului. Daca acesta lipseste nejustificat si se prezinta numai paratul, cererea va fi respinsa ca nesustinuta ( art. 616 C. proc. Civ. ). Aceasta masura se bazeaza pe o prezumtie de renuntare a reclamantului la judecata, incat paratul nu se poate opune, cerand judecarea in lipsa.
Daca lipseste sotul parat, cererea se judeca potrivit regulilor de drept comun.
In cazul in care paratul a facut cerere reconventionala, el este obligat sa se prezinte la termenul de judecata, in prima instanta, iar absenta reclamantului nu poate fi prezumata ca o impacare a sotilor, deci cererea reconventionala se va judeca.
Daca la termenul de judecata, in prima instanta, lipsesc ambele parti, cererea va fi respinsa ca nesustinuta, cum s-ar fi intamplat daca ar fi lipsit numai reclamantul.
Sotul parat poate sa faca cerere reconventionala, cel mai tarziu pana la prima zi de infatisare in sedinta publica, pentru faptele petrecute inainte de aceasta data. Pentru faptele petrecute dupa aceasta data, paratul va putea face cerere reconventionala pana la inceperea dezbaterilor asupra fondului in cererea reclamantului.

Cererea reconventionala se va introduce la aceeasi instanta care judeca procesul de divort si se va judeca impreuna cu cererea reclamantului, operand prorogarea de competenta in favoarea instantei investita cu judecarea ultimei cereri. In cazul in care motivele divortului s-au ivit dupa inceperea dezbaterilor la prima instanta si in timp ce judecata primei cereri se afla in apel, cererea reconventionala va fi facuta direct la instanta investita cu judecarea apelului ( art. 609 C. proc. Civ. ).

Neintroducerea cererii reconventionale in termenele aratate mai sus atrage decaderea pentru sotul parat din dreptul de a cere divortul, in afara de cazul in care cererea reclamantului a fost respinsa si motivele divortului s-au ivit pe urma.

Renuntarea reclamantului la cerere (chiar daca paratul se impotriveste) nu are nici un efect asupra cererii reconventionale facute de parat, care nu are facultatea de a alege intre actiunea directa si cererea reconventionala, fiind obligat, daca vrea sa ceara desfacerea casatoriei din vina reclamantului, sa foloseasca ultima cale.

Actiunea de divort se stinge prin impacarea sotilor in orice faza a procesului, chiar daca intervine in instanta de apel sau de recurs, iar apelul ori recursul nu sunt timbrate conform legii. Daca dupa impacare se ivesc fapte noi, care ar justifica o noua actiune de divort, reclamantul o poate introduce, avnd posibilitatea de a se folosi si de faptele vechi ( art. 618 alin. ultim C. proc. civ. ).